sâmbătă, 20 mai 2017

România profundă și tradițională

Motto- 
Vara la țară (fragmente)
.... Doar un hoț de cârciumar / Care are marfă proastă / Si-o nevastă / Ce se ține c-un jandar. ..../ Când se ia cate-o masură, / Lumea-njură / Pe agentul sanitar / Si-l intreaba fara noima: / Ce-ai cu noi, mă? / Pentru ce sa dam cu var?… / Ale satului mari fete / Fara ghete / Ies la garduri pe-nserat… / (Am vazut aci-ntr-o noapte/ Niste fapte / Care m-au scandalizat!).... Mie dati-mi altceva! / Dati-mi, dati-mi strada-ngustă / Unde gustă / Omul viața mai din plin / Cu trăsuri, femei cochete / Și cu fete / Încălțate cel puțin!
G. Topârceanu


ȚĂRANUL ROMÂN

Imaginea idealizată a vechiului român, a țăranului descendent din daco-romani, păstrător al tradițiilor, valorilor și moralei strămoșești, este una nu doar idealizată ci și de-a dreptul falsă. Romantismul secolului al 19-lea și naționalismul interbelic l-a transformat pe țăranul român și lumea rurală într-un loc pefect, magic, pur, aproape de Dumnezeu. Realitatea a fost și este cu totul alta. 
Atât de diferită încât majoritatea românilor, de ieri sau azi refuză cu obstinație să o accepte. Imaginea unei bătrâne blânde cu chip de sfântă, îmbrăcată tradițional care scoate colaci rumeni din cuptor nu e deloc reprezentativă pentru lumea rurală românească. Fetița ca un îngeraș ce se inchină într-o pitorească biserică de lemn sau bătrânul cu barbă ca neaua cu chipul brăzdat de riduri (ce atrage ca un magnet orice fotograf venit de la oraș) sunt doar niște clișee ce nu au legătură cu satul românesc profund.



Condițiile istorice, geografice și culturale au făcut ca românii să trăiască aproape exclusiv în mediul rural. Nu putem nega, suntem un neam de țărani și de păstori. Nu trebuie să ne fie rușine. Însă ceea ce numim azi ”civilizație” s-a născut în mediul urban. Noi n-am avut mediu urban, căci ”orașele” au fost de fapt niște târguri, în care viața era tot rurală.



Lumea satului a fost și este încremenită în timp și extrem de conservatoare. În mediul rural evoluția este extrem de lentă. De aceea n-ar trebui să ne minunăm că în lumea satului, găsim așezări, gospodării sau oameni care trăiesc sau gândesc ca pe ”vremea dacilor” sau ca în evul mediu. Lumea satului nu stimulează creativitatea și gândirea. Majoritatea celor ce trăiesc în mediul rural și a căror unică preocupare este supraviețuirea nu au cum să evolueze.

Scrisul, arhitectura, cultura, arta și civilizația nu s-au născut la sat ci în anumite condiții generate doar de viața urbană.
Faptul că majoritatea românească a trăit în mediul rural până mai ieri a dus la majoră rămânere în urmă din multe puncte de vedere față de mare parte din restul Europei. 

Lipsa de educație/analfabetismul, violența în familie, lipsa igienei și mizeria, viață sexuală dezordonată, credința excesivă în superstiții și pseudo-științe, religiozitate ridicată și prost înțeleasă, resemnarea în fața autorității, conservatorismul excesiv, xenofobia (sursa) și rasismul (sursa), înclinația spre corupție, etc. sunt probleme datorate moștenirii rurale. Iar la situația actuală au contribuit și alți factori precum cumpliții anii de comunism care n-au făcut decât să înrăutățeascăt situația ruralului românesc, dar și politica falimentară a anilor post 1990.

Ne plângem, ba chiar ne simțim complexați, că nu avem, noi ca români, performanțe culturale sau științifice. Mai multe vârfuri cu care să ne mândrim în restul lumii. Avem mult prea puține, căci aceste ”vârfuri” nu apar în orice mediu. Ele apar în lumea urbană, unde există condiții (nu doar educație) pentru ca oamenii deosebiți să-și atingă maximumul de performanță. Iar aceaste condiții nu există la sat. Într-o țară în care până nu demult 90% din populație locuia în mediul rural, de unde vrei genii în artă, cultură, știință, medicină? 

Ne îmbătăm cu apă rece când mai citim de cei câțiva elevi cu o inteligență peste medie, așa numiții ”olimpici”. În realitate stăm foarte prost, iar ”olimpicii” nu înseamnă nimic la scara națională. Românii stau foarte prost la capitolul inteligență, creativitate, performanțe. Mai prost ca niciodată în ultima sută de ani!

 Hai să vedem cum stăm. Statistic, pe baza informațiilor culese de pe net: articole de presă, studii, proiecte universitare, reportaje TV, bloguri. Este evident că toate aceste invormații nu sunt absolute și conțin doze masive de subiectivism. Plus că multe date se schimbă de la un al altul. Problemele sunt însă reale:


IGIENA

Romanii se afla pe ultimul loc in Europa in privinta consumului de sapun, detergent si pasta de dinti, potrivit datelor prezentate, joi, de Institutul de Sanatate Publica Bucuresti (ISPB).
Un roman consumă, anual, patru bucati de sapun, doua paste de dinti si putin peste patru kilograme de detergent (medie obținută urban + rural).

Unele dintre cele mai grave consecinte ale igienei precare sunt asa-numitele boli ale mizeriei, precum tuberculoza, hepatita A, dar și infecții ale pielii precum furuculoza.

Deşi asigurarea igienei orale ar trebui să facă parte din rutina zilnică a fiecărei persoane, indiferent de vârstă, din păcateRomânia se află pe ultimele locuri din Europa la acest capitol.  Studiile arată că 19% din populaţia ţării (adică 1 din 5 persoane), cu precădere populaţia provenită din mediul rural,  nu s-a spălat niciodată pe dinţi.

Din cauza igienei orale precare,

72 % din români prezintă carii dentare,
58 % tartru,
23 % carii la rădăcina dinţilor,
37 % pete pe dinţi,
57 % din populaţie nu au o respiraţie sănătoasă.

Un număr foarte mari de români rămân fără dinți la vârste tinere.

Românii folosesc trei ani o periuţă de dinţi

Aceleaşi studii spun că într-un an, un român folosește, în medie, mai puțin de două tuburi de pastă de dinți. Astfel s-a ajuns ca 72% dintre români să aibă probleme cu dantura (carii, tartru, halenă). Sursa

Motive
Starea de sărăcie/venituri mici. Dar și de tradiția istorică și culturală. În plus, ponderea populației rurale la noi este majoritară, populația urbană, clasa de mijloc/burgheză fiind o pătură extrem de subțire. Mare parte din populația urbană actuală provine din țăranii sosiți în orase în epoca industrializării postbelice.

Raportat la ţările europene, consumul local de deodorante este foarte mic.
Un studiu realizat în anul 2008 arată că românii folosesc 1,30 bucăţi pe cap de locuitor, sub media unor ţări din Europa, unde se ajunge până la 5,4 bucăţi pe an.

EDUCAȚIA SEXUALĂ

Educatia sexuala ramane un subiect tabu, greu de digerat in scolile romanesti. Doar 2000 de directori din cei 19.000 le-au propus parintilor sa isi lase copiii sa participe la orele optionale de "educatie pentru sanatate" introduse de minister.
Prea putini au acceptat insa, de teama ori de rusine. 
In tot acest timp, Romania este fruntasa in topul rușinii, cu minore transformate in mame. In ultimii sase ani, peste 50.000 de fete au lasat papusile ca sa ingrijeasca bebelusi!!
Numai in judetul Timis, in primele 4 luni ale anului (2016), 50 de minore au devenit, mult prea devreme, mame. Sursa

Pe de altă parte, pesedistul Ninel Peia cerea INCHISOAREA pentru profesorii care predau educatie sexuala: "Cine garanteaza ca nu au aplecare spre băieței?" a spus deputatul. Sursa

În aceași idee conservatoare, Biserica Ortodoxă, consideră, (fără să specifice sursa) că educația sexuală este foarte rea și nefastă: 
 "Iata, spre pildă, urmarile Educatiei sexuale în Danemarca, tara scandinava care e, de mai multi ani, campioana Educatiei sexuale în scolile europene:
- violurile au crescut cu 300%;- bolile sexuale au crescut (la tinerii sub 20 de ani!) cu 250% ;- cazurile de graviditate, de sarcina în afara casatoriei s-au dublat;- divorturile s-au dublat;- avorturile au crescut cu 500% (!).Doar doua lucruri au scazut: rata nasterilor si vârsta medie a primului raport sexual
Informațiile promovate de BOR precum cele mai sus sunt totalmente false. Nici nu are rost să discut aici falsitatea lor. Rămâne doar atitudinea de teamă și (ne) înțelegerea (de nivel medieval) a Bisericii față de ceea ce înseamnă educația igienică și sexuală. Vezi mai jos capitolul Violența în Familie.



CIVISMUL

Ce înseamnă civism? Să reciclez gunoiul, să păstrez mediul înconjurător curat, nu înjur, nu sunt agresiv, nu mă bat, stau civilizat la coadă, îmi văd de treabă la serviciu, ajut băbuța să treacă strada, nu mint, nu fur, nu iau și nu dau șpagă etc. etc. etc
Asta se întâmplă în puține locuri din România.

România este una din cele mai murdare țări europene, prin prisma gunoiului aruncat pe stradă sau în natură.
Obiceiul aruncatului de gunoi pe geam este dispărut de peste 200 de ani din alte țări. Însă la noi este foarte răspândit în majoritatea cartierelor de blocuri ale orașelor. Obiceiul a fost preluat și păstrat de populația migrată la oraș din mediul rural.
Aruncat gunoi pe râu. Avem printre cele mai murdare ape curgătoare din EU. Nu din cauza poluării industriale cât din cauza gunoiului aruncat de oamenii obișnuiți. Pârâurile ce traversează localitățile sunt infectate de catitățile uriașe de mizerii aruncate în ele (apa duce tot.. se spune)

Lipsa de respect pentru natură. Se murdăreste sau se taie păduri cu dușmănie, fără nici o rânduială, doar pentru câștig imediat. Se braconează animale sălbatice și pești (inclusiv în sezoanele închise), în neștire, cu riscul unor pedepse minime. Se vânează excesiv și fără respect pentru fondul cinegetic și raritatea unor animale. În munți, oricine poate omorî o capră neagră fără să pățească nimic. Sute de animale sălbatice mor anual, în chinuri cumplite, cu picioarele prinse în capcanele braconierilor. În Delta Dunării sunt faimoase cruzimile localnicilor față de pelicani, considerați concurenți la pescuit (li se taie ciocul puilor). Sau răspândirea totală a ”pescuitului” cu electricitate, inclusiv extra-sezon.

Animalele sălbatice rătăcite în zone urbane sunt mai întodeauna ucise.

În 2015 eram pe ULTIMUL LOC din Europa la reciclarea gunoaielor. Pierdem zilnic o comoară aruncând-o la gunoi. Aici e și vina autorităților. Însă și incompetența autorităților are legătură cu mentalitatea și cultura românească care promovează oameni obedienți dar slabi pregătiți în detrimentul celor buni profesioniști. Sursa

Românii reacționează rar la abuzuri. De cele mai multe ori se resemnează iar reclamații, plângeri, scrisori deschise sau petiții nu fac mai niciodată. Nu reacționăm (sau o facem prea rar) cînd cineva este în nevoie.
În ceea ce privește SANCȚIONAREA PUBLICĂ a clasei politice conducătoare – greve, manifestații, mitinguri – de abia în ultimii doi ani s-a schimbat ceva. Dar doar în marile orașe, în București sau în cele din Ardeal în special.


SĂ NU FURI, SĂ NU UCIZI

...În 1998 numărul total al infracţiunilor a ajuns la 399.105. Aproape un român din 50 a comis o infracţiune în acel an, adică un omor, viol, furt, fals sau o tentativă de omor, ucidere din culpă, vătămare corporală gravă, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, tâlhărie, gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, distrugere, falsuri, contrabandă etc....Ulterior numărul infracțiunilor a scăzut dar în 2012, numărul infracţiunilor a sărit iarăşi peste bariera de 300.000, situându-se la 308.468 în 2012, respectiv, 310.844 în 2013.
Da, România începe să fiarbă din nou în agresivitate. Revenind la Vaslui, în 2008, anul în care a început criza, numărul de infracţiuni de toate tipurile se situa la 5.104. În schimb, în 2013, numărul lor urcase fulminant la 7.886, un avans de 55%! În doar câţiva ani! Sursa

INCULTURA; LIPSA DE EDUCAȚIE

Piața de carte din România

Din 2007 până în 2012, piaţa românească de carte a scăzut cu o treime, adică cu aproape 40%. Raportat la țările vecine (Bulgaria, Ungaria, Serbia) România are cea mai modestă piață de carte. Trendul este ascendent dar încă limitat la 4-5% din populație. Sondajele internationale ne plaseaza in coada Europei la "consumul" de carte, cu sub 5 euro pe cap de locuitor cheltuiti in decursul unui an
Unguri aveau în timpul crizei din 2010 o piaţă de cel puţin trei ori mai mare, cu o populaţie de aproape trei ori mai mică decât România.Sursa

În 2012, Asociația editorilor de carte din Bulgaria a anunțat că vânzările de carte din Bulgaria au crescut cu un impresionant 10%, cu 12 milioane de exemplare vândute (ebooks - nu au fost incluse în acest număr). Potrivit unui studiu realizat de Alpha Research în 2007, 58% dintre bulgari au citit cărți, 30% sunt cumpărători activi; în comparație cu un sondaj din 2008 realizat de France Presse, care a relevat faptul că oamenii care citesc în mod activ în Franța a fost de doar aprox. minim 6% - maxim 30% ... Sursa 



Deci, cumpărătorii de carte din Bulgaria sunt de aproximativ 5 ori mai mulți decât în România!!! 

Nici ceilalţi europeni nu se prezintă rău: 
Piaţa italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzările de carte din Germania ajung la şapte miliarde de euro.
Nu trebuie ignorat nici faptul – arătat de mai multe studii sociologice, antropologice și psihologice - că inteligența oamenilor ce proveneau din mediul urban o depășeau pe cea a celor născuți la sat. Vezi aici studiul făcut între 1934-1940 în urma cărora au fost examinați și testați peste 59.000 indivizi. Sursa


Superstiție, lipsa educației științifice

Un studiu interbelic relevă că românii aveau la finele anilor 1930 o inteligență normală, medie, cu cele mai bune rezultate în Banat și cele mai slabe în Oltenia. Tot acest studiu a relevat că oamenii de la munte sunt mai inteligenți decât cei ce locuiau la câmpie. Deci, oamenii se nasc normali. Mediul cultural (și cel natural într-o anumită măsură) este cel ce ne influențează.Sursa

Azi, în context european, românii sunt foarte puţin "alfabetizaţi" din punct de vedere ştiinţific. Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiinţifice.
O situație mai apropiată de Evul Mediu decât de secolul al XXI-lea. Aproape jumatate dintre romanii care au trecut de 18 ani cred ca Soarele se invarte in jurul planetei noastre. Mai bine de 80% dintre români nu dispun de cunoştinţe ştiinţifice elementare. Un trend nou are din ce în ce mai mulți adepți: Pământul este plat!



O proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".
Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă a publicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia.
Una din cele mai grave situații la care a dus lipsa înțelegerii științifice este cea legată de campaniile anti-vaccinare care au dus în anii 2016-1017 la o epidemie de rujeolă, situație nemaiîntâlnită după al Doilea Război Mondial.
Epidemia de rujeolă în România - 3.446 de cazuri înregistrate în 37 de județe, cu 17 persoane decedate. Sursa

Reamintim ca numărul părinţilor care refuză să-şi vaccineze copilul creşte în România de la an la an, in urma unor campanii masive duse de organizatii ortodoxe sau de personalitati media precum Olivia Steer. Sursa
Deși, oficial, BOR recunoaște că este pro-vaccinare.



Superstiți


Românii au unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa.
Romania este fruntasa in Europa cand vine vorba despre increderea populatiei adulte in horoscop sau in numere norocoase.
Asa se face ca jumatate dintre cei chestionati spun ca norocul este mai important pentru succesul in cariera decat scoala.
Studiul a fost realizat de cativa profesori si studenti de la Facultatea de Sociologie din Bucuresti, in perioada iulie - septembrie 2009, pe un esantion de 1.161 de persoane, de peste 18 ani. "Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării", coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu şi realizat de studenţii Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Sursa
"Principala cauză pentru această situaţie e calitatea îndoielnică a educaţiei, mai ales în mediul rural. Această formă de analfabetism ştiinţific ne influenţează viaţa de zi cu zi. De exemplu, reticenţa unor părinţi faţă de campaniile de vaccinare sau apelul la tratamente naturiste sau homeopatice neadecvate în cazul unor boli curabile precum cancerul.”

...Nici măcar Religia

Nici religia nu e înţeleasă bine, spune teologul Gheorghe Istodor, vorbind de "neopăgânismul" omului postmodern. ”Există un amestec nefiresc între religie şi ocultism pe de-o parte, dar şi între ştiinţă şi ocultism, pe de altă parte. " spune pentru Gândul preotul Gheorghe Istodor.


Studiul arată că 95% dintre români cred în Dumnezeu, ceea ce nu-i împiedică pe 40% dintre ei să creadă că zodia în care s-au născut le influenţează puternic sau foarte puternic personalitatea, sau pe 22% dintre ei să creadă că horoscopul este "foarte ştiinţific ". În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării".
Românii percep în mai mică măsură Biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei.

Doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Românii mai religioși sunt în aceeași măsură foarte supestișioși!

 

Analfabetismul

România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. În România există aproape un sfert de milion de persoane analfabete. 
In era informaticii Romania are aproape doua milioane de analfabeti...
În plină expansiune informatică şi cu tot felul de gadget-uri electronice la îndemână o problemă majoră a Ro­mâ­niei o constituie, paradoxal, analfabe­tis­mul. Să fii în 2013 şi să mai vorbeşti de persoane analfabete pare pur şi sim­plu incredibil şi începi să crezi că de fapt eşti prin anii 1900, când accesul la şcoală era foarte limitat şi deci era aproape normal să nu ştii a citi şi a scrie. Vezi si aici statistici bazate pe recensământul din 2011

Din păcate, în România anului 2013 vorbim de o rată mare a analfabetismului şi de abandon şcolar în creştere.... Azi mai grav este că, pe lângă anal­fa­be­ţii puri, adică cei care nu ştiu să scrie şi să citească, au apărut şi aşa nu­mi­ţii analfabeţi funcţionali. Azi vorbim despre cei care au urmat cursurile şcolare şi citesc cu mare greutate un text sau, dacă îl citesc, şchiopătând, când le ceri să-ţi spună ce au înţeles din textul citit amuţesc instantaneu. Sursa

ALCOOLISMUL

Romania se afla pe locul cinci in topul tarilor cu cei mai mari consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizatiei Mondiale a Santații (OMS).
Pe primul loc se afla Belarus, cu o medie de consum de 17,5 litri de alcool pur pe cap de locuitor intr-un an, urmat de Republica Moldova, cu 16,8 litri si de Lituania, cu 15,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an.
Urmatoarele locuri in clasament sunt ocupate de Rusia, cu 15,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, de Romania, cu 14,4 litri si de Ucraina, cu 13,9 litri. 
Sursa
Statisticile arată că peste 29 la sută dintre tinerii români, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, consumă excesiv alcool, în fiecare săptămână. Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, peste două milioane de români sunt dependenţi de alcool, consumul fiind de 10 litri pe cap de locuitor. Sursa
Toate datele arata ca Romania are o problema extrem de mare in ceea ce priveste consumul excesiv de alcool si statul nu face nimic pentru oamenii care sufera de alcoolism. Suntem pe locul intai in Europa la mortalitate femei si pe locul al treilea la mortalitate barbati din cauza consumului excesiv de alcool. in mediul rural, acolo unde traieste jumatate din populatia Romaniei, dar si cei mai saraci oameni, au loc adevarate drame. Sursa

VIOLENȚA ÎN FAMILIE

Aproape nouă mii de cazuri de lovire și alte violențe și 80 de violuri în familie, în primele 6 luni ale anului 2016. Sursa
Zeci de femei sunt ucise anual in Romania, fara ca nimeni sa intervina. Bataia in familie NU e rupta din rai, asa cum la noi NU exista viziuni coerente pentru combaterea fenomenului. O unda a violentei genereaza noi si noi valuri de drame si agresivitate, iar teroarea in familie e o realitate acceptata de multe femei, pentru ca nu vad nicio alta solutie. Sursa
La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătută de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declară că au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani Sursa
63% dintre copii se plâng că sunt bătuți de părinți. Studiul Salvați Copii adaugă că 7% dintre elevi se plâng că sunt bătuți la școală sau grădiniță (de educatori/profesori, nu de alți copii)

Condiţii care favorizează apariţia actelor de violenţă în familie:

• Disfuncţii şi carenţe educative ale mediului familial
• Deficienţele mediului educaţional
• Educaţia sexuală lacunară
• Carenţele socio-economice
• Deficienţele mediului instituţional
• Creşterea gradului de permisivitate socială

În România

• una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către partenerul de viaţă, conform Studiului Sănătăţii Reproducerii 2004

• în primele cinci luni ale anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei faţă de perioada similară a anului 2007, peste 50% dintre acestea în mediul rural, conform datelor Poliţiei Române

• violenţa în familie este preponderent îndreptată împotriva femeilor: în 2006 dintr-un total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar în 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794 au fost femei, conform datelor ANPF

• 69 de femei au murit din cauza violenţei în familie numai în 2006 şi 69 în 2007, tendinţa fiind în creştere, conform datelor ANPF

• numai în Bucureşti în perioada 2006-2007 au fost înregistrate 968 de cazuri de violenţă împotriva femeii în familie, 10 decese ca urmare a violenţei şi 47 de violuri în stradă, conform datelor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Sursa

Situație relevată de un reportaj TV: Violuri, prostituție, copii nedoriți, mame minore și alcool - cam asta se întâmplă în casele de copii din România.
Vacanțele de la malul mării, spre exemplu, merg mână în mână cu plăcerile sexuale. Copiii vânduți pentru plăceri sexuale trăiesc adevărate drame, mai ales atunci când sunt scoși pentru ”clienți” chiar în fața centrului de plasament în care stau.
Nu puține minore ajung mame fără voia lor. Mai mult, deși ele spun că nu-și doresc sarcina și cer să fie duse la medic pentru a face avort, nu se întâmplă acest lucru. Mulți dintre copiii care se nasc sunt promiși pentru adopție sau se iau bani de pe urma lor. Sursa

Studiu UE: 55% dintre romani cred ca violul poate fi uneori justificat.
Unul din cinci români ar vrea să nu fie sa fie ilegal.

O cercetare realizata in toate statele Uniunii Europene arata ca romanii sunt mai degraba toleranți atunci cand este vorba despre viol. În special în mediul rural (locuitorii din urban fiind mai puțin toleranți cu ideea de viol).

Eurobarometrul special asupra violentei de gen, realizat in vara acestui an si publicat in noiembrie, arata ca 55% dintre repondentii din Romania sunt de acord cu afirmatia ca exista situatii in care contactul sexual fara consimtamant este justificat. Sursa

Psihologul Aurora Liiceanu a declarat, pentru „Jurnalul Naţional“, că numărul real al violurilor din România este dublu față de cel din statistici. „Suntem un popor violent, iar acest caz (de la Vaslui – n.r.) marchează primitivismul societăţii noastre. La noi familia este deficitară, nu învaţă copilul cum să se poarte, după cum se vede, îi învaţă exact pe dos. Se reproduc tiparele violente ale societăţii. 2.500 de violuri pe an sunt în medie în România. E un sport naţional până la urmă…”, afirmă psihologul

COPIII

Mai mult de jumătate dintre copiii din România (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială , media în statele membre ale UE fiind de 28%.
Insuficiența resurselor alocate pentru educație, sănătate și protecție socială adâncește vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate .

Aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 - 17 ani nu urmau nicio formă de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), în anul 2013 .
Într-un singur an școlar (2012 – 2013), aproximativ 24.400 copii au abandonat învățământul primar și gimnazial

Potrivit Eurostat, la sfârșitul anului școlar 2014-2015, rata părăsirii timpurii a școlii a crescut cu 1,8% în numai 2 ani, de la 17,3% (2012-2013) la 19,1%.
Astfel, un procent de 63% dintre copii spun că au fost bătuți acasă de către părinți, în timp ce 20% dintre părinți consideră încă pedepsele fizice drept un mijloc de educație a copiilor...
În ceea ce privește decesele copiilor mai mici de cinci ani, este îngrijorător faptul că aproape jumătate dintre acestea (48%) au cauze evitabile.

Conform statisticilor oficiale, peste 85.000 de copii din România au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Mai mult, patru din zece dintre aceștia sunt complet lipsiţi de grija părintească, având ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susţinător este plecat.

Îngrijorător este și faptul că, în ultimii ani, se înregistrează o scădere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul național de vaccinare, concomitent cu apariția unui număr mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Sursa ,  Sursă  
Rezultatele s-au văzut în epidemiile apărute în 2016-2017, fără însă ca părinții să își schimbe în mod esențial părerile anti-vacciniste.

CONSERVATORISMUL ROMÂNESC

Pe scurt, românii sunt extrem de conservatori și rămași în urmă față de standardele de civilizației europene. (Aici discutând despre românii din ambele medii: rural și urban...). 
Rezistența la acceptarea unor valori diferite de cele moștenite din mediul rural nu are legătură doar cu nivelul scăzut de trai. Majoritatea românilor cred încă în rânduieliile cu care ”au fost învățați”, și doar în ce ”au apucat pe vremea lor”. 
Sunt naivi, ușor de manipulat prin propaganda mass-media, sunt sensibili la idei populiste însă acceptă greu noutatea și modernismul (cu excepția tehnologie casnice). 
Sunt ușor de corupt datorită sărăciei dar și unei tradiții moștenită cultural din Istorie. Dar smeriți, resemnați și foarte obedienți față de orice fel de autoritate, atitudine reziduală după secolele de umilință (inclusiv epoca comunistă).

Se simt confortabil cu un hoț sau un ticălos din lumea lui decât conduși de un lider reformator corect și cinstit dar perceput ca ”străin”. Acceptă mai ușor un rău cunoscut (cu care se poate identifica) decât un bine potențial, dar ne-familiar. De aceea votează deseori oameni dovediți ca corupți (Sursa).

Mulți români par a visa să fie conduși de un dictator luminat, aspru, chiar crud și sângeros, precum Vlad Țepeș, care să dea satisfacție poporului. Evident, orice bun român este convins nu ar intra niciodată în ”colimatorul” temutului voievod.

Românii au teribile complexe (motivate) de provincial și deseori se ”îmbată” cu false istorii despre strămoși extraordinari. Și încearcă să se convingă că doar vremurile și străinii răi i-au împiedicat pe români să fie mai măreți! Toți se simt nepoții lui Ștefan cel Mare sau Vlad Țepeș. Se înfurie că ”lumea occidentală” sau ”Evropa” nu este mai admirativă vis a vis de performanțele românismului. Și-și imagineză că din invidie (??) Lumea întreagă conspiră împotriva românismului. Acesta fiind  - în viziunea multor români - motivul rămânerii noastre în urmă.

Românul este mult prea xenofob, naționalist, antisemit (în lipsa evreilor), anti-maghiar (sursă), anti musulman.  Naționalismul românesc a dus la apariția în interbelic a uneia din cele mai dure, agresive și rigide organizații de extremă dreaptă din Europa. Multe din ideile legionare, xenofobe (sursa) și fundamentalist-mistice se regăsesc și azi în gândirea multor români. 

 Românii sunt, pe de altă parte, foarte obedienți și toleranți cu abuzurile clerului bisericesc, deoarece ”nu se face” să critici slujitorii lui Dumnezeu. Un ierarh putred de corupt, precum Teodosie Tomitanul, va găsi nesfârșită înțelegere la enoriași doar fiindcă e ”om al Bisericii”, comparartiv cu un corupt laic.

Românul conservator iubește libertățile, democrația și liberalismul cât timp îi permite să-și facă combinațile din care să câștige ceva (eventual ocolind legea). Însă urăște și disprețuiește obligațiile, toleranța, drepturilor omului și democrația prea liberală.

Toate aceste simptome au legătură cu cultura rurală a românului. Atitudinile de deschidere și toleranță fiind încă minoritare în România și exclusiv în mediile urbane, în clasa de mijloc, educată. Sau printre românii emigrați în Europa Occidentală. Excepție fac românii din SUA, ceva mai conservatori decât cei din Europa vestică.

O clasă medie, precum fosta burghezie urbană (decapitată de comuniști), singura parte a societății care ar schimba această stare de fapt se încheagă încă greu. În timp ce majoritatea țărilor europene au o clasă de mijloc și în mediul rural, românii cu greu își construiesc una chiar și în marile orașe ( cu excepția Bucureștiului, Clujului, Timișoara și ale câteva orașe). 


Marele jurnalist Robert Kaplan despre România de azi. Dacă nu stii cine este cauta pe Wiki. Iată ce spune despre motivele si traditia coruptiei (si a instutiilor slabe) la noi :
R.K.: ”...Romania are un trecut foarte dificil. 
Inainte de toate, pentru ca a avut o clasa de mijloc foarte redusa. Nu a fost ca in Polonia, Germania sau fosta Cehoslovacie, care aveau o burghezie plina de energie si foarte numeroasa in secolul al 19-lea si inceputul secolului trecut. Aceasta a fost o tara de tarani, in foarte mare masura. Si nu poti avea institutii guvernamentale puternice, daca nu ai o clasa de mijloc cu stiinta de carte. Oameni care stiu sa citeasca. Multa vreme nu ati avut asa ceva. Apoi, ati trecut prin aproape jumatate de veac nu doar de comunism, ci de stalinism. Gheorghiu-Dej, Ceausescu - acestia au reprezentat un regim mult mai rau decat oricare alt regim din Pactul de la Varsovia. Asadar, combinatia de stalinism pe parcursul razboiului rece si o lipsa a unei clase de mijloc solide inainte de razboiul rece a lasat aceasta tara la mana unor institutii foarte slabe. Lucrurile se faceau dupa tipar bizantin, otoman. Si ia mult timp sa te lepezi de astfel de obiceiuri. Dar cred ca e bine ca publicul constientizeaza situatia, ca isi exprima dorinta de a nu mai inghiti astfel de lucruri.”  Sursa 
Direcția e cea bună, se merge către mai bine, dar extrem de lent...

Ce-i de făcut? 

DE unde pornim? Cu cine? Sau ne resemnăm mioritic și tradițional, în timp ce cei mai buni dintre români aleg să fugă din țară?


...............................